Miercuri, 20
noiembrie 2013, ora 14.00
Filiala „Onisifor Ghibu” va fi gazda celei de-a X-a ediţii a Conferinţei Literare
Chişinăul citeşte o carte: Al şaptelea simţ
autor Nicolae Rusu
Vă aşteptăm cu drag!
Prezentăm fragmentar unele impresii ale utilizatorilor bibliotecii "Onisifor Ghibu" despre lectura acestei cărţi.
Cristina Rotaru (ASEM)
O carte extraordinară! Mă bucur enorm că mi-a fost recomandată, am
citit-o cu cea mai mare plăcere. Este
prima mea carte citită care a fost scrisă
de un autor autohton, un autor despre care aş dori să aflu mai multe şi
să citesc mai multe lucrări de ale dumnealui.
M-a impresionat cum îmbină
autorul Nicolae Rusu în această lucrare şi politica, şi ficţiunea, şi umorul.
Salut faptul că autorul abordează o problemă
naţională, cea a rusificării poporului dintre Prut şi Nistru, o problemă
actuală pentru noi, cetăţenii ai Republicii Moldova, vorbitori de limba română.
E o
carte care te trezeşte la realitate, îţi deschide ochii în privinţa la multe
lucruri şi-ţi dă o dispoziţie foarte bună.
Îmi place simplitatea şi
claritatea cuvintelor şi ideilor scrise de autor în această carte pe care am
recomandat-o la multă lume şi care trebuie citită.
Vă mulţumesc pentru
literatura interesantă!
Aliona Rusu
Cartea „Al şaptelea simţ” de Nicolae Rusu poate fi
considerată o operă în care apare descrisă Moldova de azi, viaţa cotidiană şi
problemele oamenilor din viaţa autohtonă, din zilele noastre.
Legând idei, atât de natură naţională cât şi
internaţională, romanul descrie uneori chiar în amănunte probleme des
discutate, dar totuşi nelămurite din viaţa postbelică. Romanul propune spre
citire un limbaj accesibil, familiar, iar uneori interferenţa cu limba rusă
chiar poate provoca amuzament.
Chiar dacă la început pare a fi ceva obişnuit, pe
parcurs, pătrunzând în lectura cărţii
rămâi captivat de secretele ce le ascunde societatea moldovenească de astăzi.
Astfel, adevărul despre un popor, pare să fie în
sfârşit revelat…
Lungu Mariana
O carte interesantă, cu multe momente atrăgătoare.
Din cauză că timpul mă presa am citit-o pe unde apucam, adică, în drum spre
universitate, la pauzele de masă, pentru că nu aveam răbdare să ştiu ce se va
întâmpla în continuare.
Dacă e să mă exprim referitor la conţinut, romanul
se citeşte uşor. În opinia mea, acest roman trebuie considerat un fenomen
literar, care invocă ideea unirii cu Ţara, iar autorul implică o stare de
spirit care ne caracterizează ca popor.
M-a impresionat soarta celor două cupluri, Dan – Angela,
Ion – Ioana, este dramatică, dar adevărată, precum e viaţa, care, aici, în
roman, se reflectă ca într-o oglindă. Autorul vorbeşte despre realitatea ţării
noastre care persistă şi acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu