7 aprilie: Ziua Mondială a Sănătăţii: Acţionează astăzi ca să poţi vindeca şi mâine

Din anul 1950, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) îşi serbează ziua de naştere în data de 7 aprilie, din an în an este aleasă o tema specială pentru fiecare Zi Mondială a Sănătăţii, care face trimitere la o prioritate a OMS.
Începând cu 1950, la fiecare 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii reprezintă pentru întreaga lume oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme de sănătate publică prioritare la nivel global în viziunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Ziua Mondială a Sănătăţii este ocazia potrivită pentru atragerea atenţiei asupra problemelor-cheie privind sănătatea publică, ce afectează întreaga comunitate internaţională. 

Revistă bibliografică

Cosma, Doina. Psihologie medicală / Doina Cosma.- Iaşi: Polirom, 2010.- 462p.

Psihologia medicală este o ramură a psihologiei generale ce studiază aspectele psihosociale asociate actului medical, cu scopul de a reda sănătatea persoanei şi de a o reânsera în mediul social şi familial. Volumul analizează principalele teme ale psihologiei aplicate în medicină: starea de sănătate şi cea de boală, psihologia medicului, psihologia în cazul limitelor medicale. Profesioniştii din domeniul medical, studenţii de la medicină vor găsi aici informaţii utile privind ameliorarea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii la orice vârstă, precum şi gestionarea factorilor ce ţin de sănătate şi boală.

Enciclopedie de neurologie şi neurochirurgie / redact. Liviu Popoviciu, Constantin Arseni .- Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1992.- p.
Neurologia este o ramură specială a medicinii care se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul bolilor organice care afectează sistemul nervos central sau periferic. Structurile organice ce țin de domeniul neurologiei sunt - pe de o parte - creierul, măduva spinării (reprezintă sistemul nervos central), structurile înconjurătoare, precum și vasele sanguine care le hrănesc, - pe de altă parte - nervii cranieni, rădăcinile nervoase și ganglionii spinali, nervii periferici, după ieșirea din canalul spinal, inclusiv legăturile cu mușchii scheletici (reprezintă sistemul nervos periferic). Termenul de "Neurologie" a fost introdus de anatomistul englez Thomas Willis.

Mallette, Yves. Ghid practic pentru diabetici. Masuri preventive, tratamente, alimentatie corecta / Yves Mallette.- Bucureşti: Humanitas, 2009

După ce pe parcursul ultimelor decenii s-a răspândit din ce în ce mai mult la scară mondială, astăzi dibaetul de tip 2 a luat proporţii alarmante. Or, aceasta este o boală ce poate afecta grav sănătatea. De aici şi importanţa cunoaşterii riscurilor la care ne expune şi a modalităţilor prin care putem s-o evităm sau să-i frânăm evoluţia. Ce este, mai exact, diabetul de tip 2? La ce tipuri de complicaţii medicale poate duce? Cum pot fi ele prevenite? Există vreo posibilitate de curmare a agravării unei astfel de maladii? Şi ce trebuie să mănânce oare un diabetic?

În prezent, depistarea diabetului de tip 2 se face din faze incipiente. Avem la îndemână mijloace simple, dar riguroase de reducere a gravităţii lui. Scris în lumina actualelor descoperiri ştiinţifice în domeniu, ghidul de faţă pune accent pe absolut toate aspectele bolii. înţelegând-o mai bine şi ştiind care sunt cerinţele şi restricţiile tratamentelor specifice, fiecare persoană diabetică va putea duce o viaţă perfect normală.

Martin, Elizabeth. Dicţionar de medicină /  Elizabeth Martin.-Bucureşti: ALL, 2005.-880p.

Dicţionarul, ajuns la a saptea editie in limba engleza la renumita Oxford University Press,  oferă întreaga gamă de termeni importanţi şi concepte folosite astăzi în medicină. Scris de o echipă de specialişti în medicină, autori de cărţi medicale, acest dicţionar este destinat, în primul rând celor care lucrează în profesii paramedicale (farmacişti, fizioterapeuţi, logopezi, asistenţi sociali etc.). Este, de asemenea, de nepreţuit pentru studenţii la medicină şi pentru medici. În acelaşi timp, este indispensabil ca ghid medical pentru orice persoană interesată.

• Conţine aproximativ 11 000 de termeni explicaţi clar şi concis, fără a fi folosite noţiuni tehnice inutile.

• Sunt definiţi atât termeni de anatomie, psihologie şi psihiatrie, stomatologie şi sănătate publică, biochimie şi farmacologie, cât şi din specialităţi medicale şi chirurgicale principale.

• Cuprinde mulţi termeni noi, care acoperă ultimele descoperiri în radiologia diagnostică şi radioterapie, endocrinologie, pediatrie şi urologie, cât şi în alte specialităţi medicale.

De asemenea, au fost incluse multe medicamente noi, iar denumirile lor au fost revizuite pentru a fi în concordanţă cu noile directive recomandate de International Non-proprietary Names.

 

Să ştii să te ingrijeşti / Editura: RAO, 2002.-190p.

Să stii sa te ingrijesti inseamna inainte de toate sa te adresezi in cunostinta de cauza medicului, sa intelegi bine ce iti indica si sa ii urmezi corect prescriptiile.Pentru aceasta, este important sa cunosti cit mai multe despre domeniul de interventie al fiecarui medic, fie ca e vorba de generalist, de specialist sau de chirurg.La sfirsitul unei consultatii e posibil ca medicul (generalist sau specialist) sa-ti prescrie examene complementare pentru a stabili sau a confirma diagnosticul si pentru a putea preciza un tratament. Este bine sa intelegi la ce folosesc aceste examene si sa stii cum decurg pentru a nu te mai teme de ele.In acelasi spirit trebuie inteleasa recurgerea la medicina alternativa. Homeopatia, acupunctura, fitoterapia sau mezoterapia ofera mijloace terapeutice diferite de cele ale medicinei clasice si ele pot indiscutabil sa aduca raspunsuri eficace in anumite suferinte.Sa stii sa te ingrijesti inseamna, in sfirsit, a cunoaste, chiar daca doar elementar, primele manevre pentru a salva o persoana in pericol. Fiecare dintre noi poate, intr-un caz de urgenta, sa fie nevoit sa intervina in asteptarea ajutoarelor medicale.