Colecțiile Bibliotecii ”Onisifor Ghibu”

Lecție bibliografică - colecțiile Bibliotecii ”Onisifor Ghibu”

     Astăzi vă oferim, o mică istorie a Bibliotecii ”Onisifor Ghibu”, unde, s-a povestit despre apariția bibliotecii, despre fondurile de cărți, momente, fapte și evenimente... Vă așteptăm cu drag, să fiți utilizatorii noștri fideli, să invadați rafturile de cărți, dornice de a fi citite…

     Biblioteca ”Onisifor Ghibu” a fost fondată, în ianuarie 1992, până în prezent. La constituirea bibliotecii, a participat Biblioteca Municipală ”B. P. Hasdeu”, Chișinău, cât și cei de la Biblioteca Metropolitană ”M. Sadoveanu” , București.

Ideea primei biblioteci de carte românească a venit de la București în 1990. A adus-o Gheorghe Buluță, fost director al Bibliotecii ”Mihail Sadoveanu”.

Biblioteca dispune de o colecție valoroasă, în exclusivitate de carte românească, care se completează cu ediții noi. Astăzi patrimoniul ei însumează circa 53 de mii de titluri de diverse publicații, care asigură accesul tuturor utilizatorilor, indiferent de profesie, vârstă, locul de reședință, la valorile culturale, științifice și informaționale.

     Astfel, Biblioteca este cea mai primitoare gazdă și organizatoare a numeroase conferințe, simpozioane, mese rotunde, ateliere de creație, concursuri, expoziții  tematice, recitaluri, întâlniri și dialoguri cu personalități literare, politice, culturale, științifice, expoziții de carte, de pictură, fotografii, de documente, la care vin numeroși participanți, tineri și adulți din toate sferele vieții sociale.

    Acest proiect a fost și o surpriză mare, pentru Octavian Ghibu, fiul marelui ardelean Onisifor Ghibu. Protocolul a fost semnat de primarul Chișinăului Nicolae Costin, și primarul Bucureștilor, Ștefan Ciurel, și contrasemnat de noi, directorii ambelor biblioteci municipale, ”B. P. Hasdeu” și ”Mihail Sadoveanu”, respectiv Gheorghe Buluță și Lidia Kulikovski. Octavian Ghibu a susținut Biblioteca până la ultima suflare a lui.

    Oamenii au susținut Biblioteca ”Onisifor Ghibu”, venită la Chișinău într-un timp în care noi eram flămânzi de libertate, de istorie, de rădăcini. În scurta ei istorie, Biblioteca ”Onisifor Ghibu” a trecut acești ani într-o zbuciumată, dar și împlinită existență în consens cu aspirațiile naționale ale chișinăuienilor. Biblioteca a fost deschisă când decidenții noștri ezitau să spună adevărul, ezitau să acționeze, ezitau să ia poziție, se temeau să spună ce gândeau de fapt. Rămânea Biblioteca, care era aproape de ce-și doreau basarabenii. 

    Biblioteca le oferea tot pentru a-și cunoaște țara, neamul, istoria – resurse, suport, încredere, curaj. Cel mai important lucru care s-a întâmplat a fost faptul că Biblioteca s-a transformat, de la sine, cu ajutorul oamenilor, cititorilor, într-o platformă de expunere, și continuă să aducă cultură, să implice în cultură mii de chișinăuieni, să se reinventeze, să informeze, să revitalizeze culturaliza, socializa, de a fi partenerul chișinăuianului în calea lui spre cunoaștere, de a rămâne în continuare instituția culturală de excepție a Chișinăului, filiala de frunte, inovativă, a rețelei Bibliotecii ”B. P. Hasdeu”

Ziua Bibliografiei

Vă așteptăm cu drag pe toți doritorii!!!!

Lansare de carte

Vă invităm la lansarea cărţii "Nobelul literar slav"

Tudor Opriș - poetul versurilor pentru sufletul naturii

         Pe data de 26 noiembrie se împlinesc 90 de ani de la nașterea lui Tudor Opriș - poet, prozator, botanist și biolog etc. Cu această ocazie la biblioteca "O. Ghibu" a fost realizată o expoziție dedicată autorului.

       S-a născut în Bucureşti, la 26 noiembrie 1926. Fiu al generalului Ștefan Opriş combatant în cele două războaie mondiale, nepot al unui ilustru profesor muscelean şi al unui cunoscut promemorandist sibian, al cărui nume a fost dat unei străzi din Bucureşti. Și-a făcut studiile secundare la Colegiul Naţional "Nicolae Filipescu" de la Mănăstirea Dealu şi cele universitare la Facultatea de Litere din Bucureşti. Doctor în filologie  "Summa cum laude”. A profesat peste 50 de ani în Bucureşti, din care peste 40 de ani la Colegiile Naţionale - "Mihai Eminescu” şi "Gheorghe Lazăr”. Membru al multor societăţi şi academii, solicitat ca profesor „inviting” sau „consulting” la felurite universităţi şi congrese din ţară şi de peste hotare.

 Pe plan literar, încă din adolescenţă a colaborat la diverse reviste literare, ziare şi alte publicaţii şi a fost premiat pentru volumele de versuri „Zborul cărăbuşului” (1944) şi „Căntecul Săgetătorului” (1947). I-a cunoscut încă din liceu și s-a bucurat de îndrumările lui : G. Bacovia, T. Arghezi, Camil Petrescu, Romulus Vulcănescu, iar în timpul studenţiei a avut parte de preţuirea şi încrederea profesorilor : G. Călinescu, T. Vianu şi O. Papadima.  Din 1947, membru al Societăţii Scriitorilor Români şi din 1974 al Uniunii Scriitorilor din România. A reprezentat 20 de ani secţia literaturii pentru copii şi tineret în biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România.

Este  autorul a peste 60 de volume de versuri, memorialistică, traduceri, critică şi istorie literară, şase ediţii ale unor clasici, peste 88 antologii ale copiilor şi adolescenţilor talentaţi. Este socotit primul istoriograf al revistelor şcolare, - născute la noi în 1834 - şi al debutului şcolar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi lirici şi meşteri sonetişti ai dragostei („Omul cu iubirile” , „Sonetele iubirii fără moarte” , „Sonetele cetăţii”, etc) reînnoind mereu atât poezia clasică cât şi pe cea tradiţionalist-folclorică.

Biologia i-a fost principalul hobby încă din copilărie. Iniţiat în tainele botanicii de bunicul său şi îndrumat de savanţii I.T.Tarnavschi şi Ion Simionescu. A fost primit la vârsta de 14 ani în mod excepţional în „ Societatea botaniştilor români”, a tipărit între 1960 – 2011 peste 80 de cărţi de ştiinţă literaturizată, fiind socotit în România, creatorul ştiinţelor distractive şi enciclopediilor pentru copii. Multe din lucrările sale au fost traduse şi premiate în ţară şi peste hotare.

Fertila şi îndelungata sa activitate, începând din anul 1966, de iniţiator al concursurilor naţionale de creaţie şi presă şcolară, de autor a sute de antologii literare ca şi aceea de editor a numeroase volume individuale de creaţie literară a elevilor din România, au contribuit la promovarea a numeroşi scriitori şi a multor personalităţi cuturale din ţară şi din afară.

În „Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului şi de pretutindeni” apărută în editura „Geneze” elogioasa sa prezentare se încheie cu următoarea concluzie : „Posteritatea lui va fi asigurată în mod cert de antologica sa poezie de dragoste, de superbele şi mereu actualele sale cărţi închinate naturii şi de marea sa generozitate mecenală”.

"După 50 de ani de activitate didactică şi scriitoricească neîntreruptă, lasă în urma lui peste 80 de cărţi originale de ştiinţă amuzantă şi enciclopedii biologice pentru copii şi tineret de valoare mondială,în parte traduse şi premiate, peste 50 de cărţi din domeniul beletristicii, istoriografiei literare, pedagogiei, peste 700 de antologii şi plachete tipărite unor tinere talente literare, mii de articole, studii, emisiuni radio-tv şi mai presus de toate peste 500 de personalităţi pe care le-a format, încurajat şi propulsat şi care azi  cinstec cultura românească în ţară şi peste hotare."  (Romulus Vulcănescu) 

"Farmecul poeziei lui Tudor Opriş constă în nobleţea şi omenescul iubirii ridicate la rang de iubire cosmică, în limba ei românească nesiluită, de o remarcabilă bogăţie plastică şi de o incontestabilă elevaţie intelectuală. Sunt calităţi clasice pe care nici timpul, nici gustul nu le oxidează şi care ne fac să ne apropiem cu emoţie şi receptivitate de această Cytheră la ţărmul căreia toţi am jinduit şi jinduim încă să facem popas."  (Vladimir Streinu)                     

Prin lumina cuvântului viu

Prin lumina cuvântului viu

Astăzi, 18 noiembrie 2016, în Sala Nuciferă a Bibliotecii "Onisifor Ghibu" a avut loc conferința susținută de prof. dr. Vitalie Scripnic sub genericul  „Prin lumina cuvântului viu"  și lansarea volumelor de poezie : "Lalele amare" și "Din trup de femeie" semnate de Shanti Nilaya.

Invitați de onoare ai evenimentului au fost: Traian-Dinorel Stănciulescu  (profesor universitar dr. la catedra de Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Filozofie de la Iași); Vitalie Răileanu, (critic și istoric literar, director al bibliotecii ”Onisifor Ghibu”); Vitalie Scripnic, (profesor universitar , Iași); Gutiera Prodan, (jurnalistă, pictoriță).

Evenimentul a început cu un cuvânt de salut, din partea directorului Bibliotecii ”Onisifor Ghibu”, Vitalie Răileanu: ”Suntem bucuroși să primim oaspeții de peste Prut.  Sper că ne vom revedea și în cadrul altor evenimente, aici, dar și de cealaltă parte a Prutului. ”

Referindu-se la volumele lansate, Dl. Vitalie Răileanu a apreciat înalt cele două volume. Criticul a menționat că poeta Shanti Nilaya, și-a găsit calea prin carte, unde cartea este un prieten de nădejde, care ne dă sfaturi, ne învață lucruri pe care nu le știam, ne conduce într-o lume frumoasă, la care mulți dintre noi nici nu au visat.” 

În continuare, invitatul special din România, Traian-Dinorel Stănciulescu,  vorbește despre genericul temei de astăzi, ”Cuvânt viu” dintre un filosof / om de ştiinţă iubitor de înţelepciune şi un poet iubitor de iubire va fi dăruit public minţii şi inimii umane, spre a defini o stare de comuniune cu toţi cei deschişi la bucuria darului spiritual. El definește volumele de poezie lansate de Shanti Nilaya ca pe ceva aparte în poezia contemporană de la noi: ”Pentru întâia oară în cunoaşterea lumii, Cuvântul – Lumină se va asocia profund  în volumul  apărut ”Lalele Amare”  vibrând prin sensibilitatea luminoasă a poetei Shanti Nilaya. ”

       Shanti Nilaya, a cărei pseudonim literar înseamnă ultima casă a păcii a vorbit despre volumul ei ca despre un dar făcut publicului: un dar la care și-au adus contribuția artiști vizuali, profesori universitari și ea, Shanti Nilaya, în calitate de poetă. Volumul este consacrat Hestiei, zeița păstrătoare a focului. Shanti Nilaya și Traian Stănciulescu au oferit un recital pe două voci, lecturând poezii cuprinse în volumul lansat dar și în alte volume, într-un adevărat performance în care muzica, imaginile, cuvintele au prilejuit o formă de înălțare spirituală.

Mihai Grecu - pictorul spiritualităţii autohtone

       

              Anul 2016 a fost declarat de către Parlamentul Republicii Moldova - "Anul Mihai Grecu". Aceasta se datorează marcării în acest an a centenarului de la naşterea personalităţii notorii în pictura naţională - Mihai Grecu.

          Mihai Grecu s-a născut la 22 noiembrie 1916 în sudul Basarabiei, în satul Faraonovca (astăzi regiunea Odesa), făcându-şi primele studii la şcoala normală din Cetatea Albă, avându-l ca profesor de desen pe Rostislav Ocuşco.

            În perioada 1937-1940 a studiat la Academia de Arte Frumoase din București, iar după Al Doilea Război Mondial a studiat la Colegiul republicat de arte I. Repin din Chișinău (în prezent Colegiul republican de arte plastice Al. Plămădeală). În 1947-1948 frecventează lecțiile de pictură la Școala de Arte, atelierul lui I. Hazov din Chişinău.

      Debutează oficial în 1935, participând la taberele de creaţie de la Baia Mare şi Balcic, fiind decernat cu Premiul Mare al tineretului artistic din România. Tot aici îi cunoaşte pe marii pictori români - Nicolae Tonitza, Lucian Grigorescu, Henry Catargi.

   Mihai Grecu a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură. Format în spațiul culturii românești, Mihai Grecu a fost considerat un inovator, o "personalitate complexă și extrem de dotată", care a revoluționat artele plastice din Moldova, creaţia sa având rădăcinile în folclorul românesc. Considerat un colorist pasionat, căutător de forme inedite, pictura lui Mihai Grecu prezintă interes și prin inovațiile tehnologice (colajul, coloranți fluorescenți, efecte "metalice"). Tablourile sale: Ospitalitate, Recruții, Zi de toamnă, Cina în câmp, Moara veche și Fetele din Ceadâr-Lunga au intrat în colecția de aur a picturii naţionale. Ele au fost expuse în cele mai mari galerii ale lumii, iar multe dintre ele se află şi azi acolo, mai ales în cele mai importante muzee ale fostei Uniuni Sovietice, printre care şi Galeria Tretiakov.

         Pe parcursul anilor a participat la numeroase expoziţii, saloane de pictură, personale şi colective atât în ţară, cât şi în străinătate la Baku, Odesa, Cernăuţi, Riga, Sankt-Peterrsburg, Moscova, Vilnius, Tallin, Bacău, Bucureşti, Sofia, Beijing, Praga, Tokyo, Montreal, Zagreb etc.

         Pentru activitatea sa merituoasă pe tărâmul de creaţie, a fost răsplătit cu cele mai importante premii şi medalii ale URSS, din România şi mai apoi ale statului independent R. Moldova, talentul său fiind recunoscut departe de graniţele ţării.

            Comentarii critice:

          "Un merit deosebit al lui M. Grecu rezidă în faptul ca el a fost primul pictor din Moldova care s-a inspirat din tradiţiile artei populare şi a apărat, consecvent si cu fermitate, valoarea estetică a diferitelor forme ale ei, inclusiv a aşa-zisului "primitiv" - arta naivă a pictorilor neprofesionalişti din popor." (Ludmila Toma)

          "Mihai Grecu este personalitatea fascinantă şi plină de înţelesuri, care a reuşit să păstreze bazele artei româneşti şi să imprime o orientare sigură evoluţiei artei naţionale moderne pe meleagurile noastre." (Sofia Bobernaga)