Lecturile verii

Vineri, 29 iunie 2012, în cadrul Programului "Lecturile verii" am organizat un flash-mob în grădina Publică Ştefan cel Mare, prin care noi bibliotecarii, am încercat să îndemnăm toţi copii în "Vacanţa cunoştinţelor" pentru a se împrieteni cu suratele noastre-Cărţile.Toţi au primit cite un steguleţ, un fluturaş şi o invitaţie-program la lecturile verii. După care am mers în parcul cu jucarii şi am prins o mulţime de copilaşi jucăuşi care i-am sustras de la joacă puţin şi am încercat să-i intrigăm cu programul nostru.

Lecturile Verii la foişor

 

Pe data de 28 mai, biblioteca Onisifor Ghibu a organizat un flashmob în parcul Ştefan Cel Mare, îndemnînd pe toţi trecătorii de toate vîrstele să participe la programul Lecturile Verii. Mămici şi tătici cu copiii lor, bunicuţe cu nepoţei au primit cîte un steguleţe, semn de carte etc.Astfel, copii s-au arătat dornici de a cunoaşte cît mai mult despre acest program.
A avut loc şi o prezentare de carte pentru copii Enciclopedia P. Guitz, care au răsfoit-o cu mare interes şi entuziasm, desigur fiind o carte cu ilustraţii şi desene, aceasta este mierea dulce pentru copii. La foişor s-au apropiat şi maturii care se arătau interesaţi de expoziţie, cît şi să găsească o carte bună pentru odraslele lor. A fost o zi destul de interesantă şi însorită, însoţită de un aer fresh de vară, care a adunat în parc un pumn de copii şi de oameni dornici de natură.

Inaugurarea clubului "Micul meşter" la lecturile verii

Pe data de 21 iunie, Biblioteca Onisifor Ghibu în pateneriat cu Biblioteca Alba Iulia, în parcul Grădina publică Ştefan Cel Mare, a avut  loc inaugurarea clubului Micul meşter la  lecturile verii, ghidat de  către Filipescu Olga (specialist în origami), Leşan Ana (bibliotecar) şi Stavciuc Lilia(bibliotecar).

Astfel foişorul a fost decorat cu baloane, expoziţie de carte pentru copii:enciclopedii, poveşti, dicţionare ce a încîntat inima micului cititor. Iar, surpriza pentru copii a fost o activitate artistică, de a realiza flori  de lotuşi, astfel copii s-au adunat la masă şi cu mare atenţie ascultau Povestea Florii de lotus, micuţii erau cuprinşi în cele trei principii universale Adevăr-Compasiune –Toleranţă, fiindcă floarea de lotus  simbolizează puritatea şi liniştea sufletească, aşa precum un copil inocent şi pur. În această zi, foişorul nu a fost vizitat doar de către micuţi, cît şi de maturi ce erau foarte curioşi, îndeosebi atenţia lor s-a focalizat la expoziţia de carte şi la mîinile unor copii adunaţi, care lucrau artistic, realizînd origami.

Acest club care a avut loc  în parcul Ştefan Cel Mare, pentru mulţi trecători  era ceva neobişnuit, dar original, îndeosebi în promovarea unei biblioteci  cît şi chemarea tinerilor să răsfoiască o carte, nu un calculator. De asemenea, în timp ce copii realizau opera lor artistică, s-a realizat şi un flashmob în grădina publică, s-a împărţit semn de carte, programul lecturile verii,  fluturaşi, ce majoritatea trecătorilor au şi vizitat biblioteca Onisifor Ghibu. La sfîrşit copii au rămas foarte entuziasmaţi şi mîndri de lucrarea lor, astfel floarea de lotus pentru ei este ca un talisman ce îi va şopti mereu cele trei comori Adevăr-Compasiune –Toleranţă, desigur copii nu au  plecat doar cu floarea, dar şi cu un semn de carte, flăguleţ, fluturaşi, evident cu poze unde suntem toată echipa. A fost o zi minunată printre micii cititori!

Lansare de carte ,,Брилиантовые сияния Израиля’’ de Doru Ciucescu

Miercuri, 20 iunie 2012, la Filiala Onisifor Ghibu a avut loc lansarea de carte ,,Брилиантовые сияния Израиля’’ semnată de Doru Ciucescu. La eveniment a fost prezentă lumea literară bună, inteligentă, printre care:  Mihai Cimpoi – critic, istoric literar, eminescolog, filozof al culturii; Vlad Pohilă – publicist, traducător, redactor de carte; Andrei Burac – prozator, poet, dramaturg, publicist; Gheorghe Cutasevici – scriitor, poet; Pavel Balmuş – critic şi istoric literar; Raisa Gane – doctor în filologie ; Vasile Bahnaru – lingvist, publicist, editor ; Ana Rapcea – poetă; Dumitru Crudu – poet, eseist, dramaturg şi prozator ; Sandu-Aristin Cupcea – ,,omul-spectacol’’, actor ; jurnalistul Roibu Nicolae ; Andrei Viziru – redacto-şef al emisiunii Convorbiri literare ; Maria Pilchin (Rotaru) critic literar ş.a.

Volumul ,,Брилиантовые сияния Израиля’’ reprezintă traducerea în limba rusă a cărţii ,,Străluciri diamantine în Israel’’. Astfel, a avut loc un dublu debut, cea a scriitorului Doru Ciucescu, fiind prima carte tradusă în limba rusă, şi a traducătorului-debutant Ivan Pilchin, de aici pornind cariera sa de traducător, susţinut de Institutul Cultural Român, unde a câştigat o bursă în anul 2011.

Scriitorul  Doru Ciucescu s-a născut la 30 aprilie 1964 în Bacău. Dumnealui este profesor la Universitatea ,,Vasile Alecsandri’’ din Bacău şi membru al Uniunii Scriitorilor din România. În calitate de pedagog a lucrat în Alger şi Maroc şi a susţinut cursuri în Germania, Italia şi Franţa.  Doru Ciucescu a scris 19 cărţi cu caracter pedagogic. De asemenea, a mai scris un roman: “Gulagul din umbra palmierilor”.

Ivan Pilchin s-a născut în anul 1983 şi este magistru în filologia germană, lector la Catedra de Literatură Universală de la Universitatea de Stat din Republica Moldova. Ivan Pilchin este autorul a peste 20 de articole privitoare la istoria şi teoria literaturii universale, coordonatorul manualului de Literatură universală pentru clasa a 10 (Chişinău, Lumina, 2011), laureatul Festivalului european de limbă rusă (locul II), Sankt Petersburg (Rusia) 2009.

În ceea ce priveşte preistoria cărţii, volumul reprezintă o culegere de notiţe făcute în urma unei călătorii în anul 2007, în Israel, de Sărbătoarea Paştelui. La început, însemnările au fost publicate în ziarul de Bacău, după care au fost unite în culegerea dată. Conţinutul cărţii cuprinde nu doar observaţii, dar şi date din diferite domenii (religie, istorie, geografie). De asemena, cartea nu propune probleme în limbaj, fiind unul accesibil.

Academicianul Mihai Cimpoi a văzut mai multe semnificaţii ale evenimentului. În primul rând, că se consolidează relaţiile noastre culturale cu Bacăul, iar în al doilea rând, promovarea  cărţii româneşti în spaţiul rusesc. ,,Noi am neglijat de la 1989 spaţiul cultural rusesc şi am uitat că trebuie să promovăm valorile noastre şi în acest spaţiu’’, a subliniat Mihai Cimpoi. Astfel că este îmbucurător faptul că se afirmă şi un traducător

De asemenea, a apreciat darul de povestitor al autorului specific moldovenilor, care se întâlneşte din vechime.

Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM, doctor habilitat în filologie, a vorbit despre literatura română în spaţiul rusesc, susţinând că ,,s-a creat o gaşcă în sensul peiorativ care promovează lucrurile cele mai proaste din literatura română în cercurile ruseşti, prezentându-le ca ultimul răcnet al Carpaţilor’’. Astfel că ,,e îmbucurător că Ivan Pilchin nu se înscrie în lista denigratorilor şi merge pe traducerea a valorilor adevărate, într-o limbă de care ne leagă istoria’’, a concluzionat Vasile Bahnaru.

Vlad Pohilă, de asemenea, a salutat traducere cărţii, accentuând că ,,ruşii nu au nici o impresie despre literatura basarabeană actuală, astfel că apariţia editorială este foarte plăcută’’.

Spre final, a luat cuvântul şi autorul volumului, care a spus că ,,la Chişinău se simte ,,foarte’’ acasă’’, ajungând, astfel, să fie mai cunoscut la Chişinău decât în România. Scriitorul, speră că această întâlnire să fie generatoare pe viitor şi de alte proiecte, întâlniri.

Lansarea albumului “Omagiu Eroilor Războiului de pe Nistru 1992-2012″ de George Afroni (FOTO, VIDEO)

“De eu vă întreb, fraţilor care sunteţi moldoveni,

 cum ne lăsaţi pe noi, moldovenii, cei ce suntem rupţi

din această Basarabie, să trăim pe celălalt mal al Nistrului?

Noi rămânem ca şoarecele în gura motanului?

Dar să ştiţi că, de ne veţi uita, noi vom săpa malul Nistrului

şi vom îndrepta apa dincolo de pămîntul nostrum, căci mai

 bine să-şi schimbe râul malul, decât să ramânem noi

despărţiţi unii de alţii!”                                                                                                                        (Toma Jalbă)

Ieri, 19 iunie, ora 18.00, în incinta Bibliotecii Publice "Onisifor Ghibu" a avut loc o acţiune de rememorare a eroilor Războiului de pe Nistru. Manifestarea s-a petrecut cu suportul Partidului Acţiunea Democratică. Preşedintele PAD Mihai Godea în discursul său a ţinut să revină asupra datelor memorabile dar şi cu referinţă la eroii conflictului de pe Nistru. În acest context interpretul şi compozitorul George Afroni a lansat CD-ul "Omagiu eroilor Războiului de pe Nistru". La eveniment au participat personalităţi marcante, precum şi veterani ai Războiului de pe Nistru. Sala mare a Bibliotecii Publice "Onisifor Ghibu", ca şi de altă dată a fost şi rămâne cu uşile larg deschise spre toţi cititorii.
Pentru mai multe informaţii accesaţi:

http://www.padm.md/lansarea-albumului-omagiu-eroilor-razboiului-de-pe-nistru-1992-2012-de-george-afroni-foto-video/

Lansarea cărţii Facultatea de fluturi de Ion STOICA

Joi, 21 iunie, 2012, ora 15.00 la Filiala Onisifor Ghibu va avea loc Lansarea de carte Facultatea de fluturi de Ion STOICA (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011).

Ion Stoica (14 ianuarie 1936, Amărăştii de Sus, judeţul Dolj) este un poet şi bibliolog. Este fiul Elisabetei (născută Pârjolescu) şi al lui Mihail Stoica, preot. Face şcoala primară în comuna natală, apoi Liceul „Carol I" din Craiova (1946-1949) şi liceul din Caracal, încheiat în 1953. Urmează cursurile Facultăţii de Filologie la Universitatea din Bucureşti, secţia biblioteconomie, absolvită în 1957.

Lucrează la Biblioteca Regională Bucureşti (1957-1960), apoi ca profesor în judeţul Teleorman (1960-1964), şef de serviciu la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, unde va deveni director adjunct (1969), director (1983) şi director general. În 1977 îşi susţine doctoratul în filologie, iar din 1990 este cadru didactic la Departamentul de bibliologie şi ştiinţa informării la Facultatea de Litere din Bucureşti, unde în 1998 e numit profesor.

Debutează în 1971, cu un articol la „Revista de istorie şi teorie literară" şi cu versuri la „România literară", iar în volum în 1967 cu o biobibliografie a lui Tudor Vianu (redactată în colaborare cu H. Zalis) şi în 1981 cu plachetaCasa de vânt. Mai colaborează la „Contemporanul", „Luceafărul", „Tomis", „Steaua", „Astra", „Vatra", „Revue roumaine" etc., precum şi la „Le Journal des poetes", „Poetry Canada Review" etc. I s-au acordat Les Palmes Academiques din partea Republicii Franceze (1988) şi Ordinul Serviciul Credincios în rang de Cavaler (2001).

Cititorul din acest spaţiu cultural românesc este surprins nu numai de policromia apariţiilor editoriale, dar şi de debitul cărţilor care vin, ca o avalanşă (tot spre cititorul fidel!), adesea noi fiind prinşi şi de fluxul volumelor, de ceea ce autorii deveniţi deja cunoscuţi (sic!) sau consacraţi adaugă creaţiei lor şi cuprinsul volumelor care îşi fac intrarea în literatură şi oferindu-le posibilitatea, frumoasa posibilitate, de a privi fenomenele de interferenţă ale unei aceleiaşi culturi.

Scriitorul bucureştian Ion Stoica este omul de studiu, de erudiţie chiar, care oferă lectorului ahtiat de novizitate prozoică un nou roman întitulat enigmatic – Facultatea de fluturi (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011). De menţionat că autorul stăruie să impresioneze printr-o vie sensibilitate şi forţă de a epata cuvintele, expresiile, sintagmele în tonalitatea lor vitală. Surprinzător, însă scriitorul depăşeşte problema unică a confesării care impusese generaţiei sale o modalitate aparte. Faptul că scrie bine, trimite febril, cititorul nostru, la tipar, iar tot ce le poate spune (cititorilor!) sunt adunate în astfel de volume dintre care totdeauna ultimul depăşeşte în dimensiuni pe cel dinainte, iar esenţa actului scriitoricesc nu poate fi despărţită, psihologic vorbind, de chiar resorturile declanşatoare ale acestui act. Fiindcă romanul Ion Stoica tocmai de aici izbucneşte, din propensiunea întregii lui fiinţe sufleteşti către confesiune…

ANUNŢ! Lansarea cărţii "Străluciri diamantine în Israel" de Doru Ciucescu

Ivan Pilchin, lector la Catedra de literatură universală din cadrul Universităţii de Stat a Moldovei, traducător, stagiar în 2010 al programului pentru traducători al Institutului Cultural Român din Bucureşti, va lansa cartea "Бриллиантовые сияния Израиля" (Editura Gunivas, Chişinău, 2012), o traducere în limba rusă a jurnalului de călătorie  "Străluciri diamantine în Israel" (Editura Didactică şi Pedagogică. R.A., Bucureşti, 2008), care are ca autor pe scriitorul şi profesorul universitar băcăuan Doru Ciucescu. Lansarea va avea loc miercuri, 20 iunie 2012, ora 12.00, la sediul  Bibliotecii "Onisifor Ghibu" din Chişinău. 

                                                             

Doru Ciucescu s-a născut la 30 aprilie 1946 la Bacău. Este profesor universitar la Universitatea din Bacău. Ca rezultat al unei îndelungate activităţi didactice şi de cercetare a publicat 15 cărţi cu ISBN dintre care 13 de specialitate (management educaţional, didactică etc.) şi peste 150 de lucrări ştiinţifice în ţară şi străinătate. A acordat asistenţă didactică în Algeria (1982-1985) şi Maroc (1994-1997; 1998-2000). Cea mai recentă carte "De ce fugi, tu, tinere?" este o "miscellanea" de articole publicate în "Ziarul de Bacău" şi revistele "Ateneu" şi "Plumb", referitoare la învăţământ şi la alte probleme acute ale societăţii româneşti "postdecembriste" intrată în vâltoarea globalizării şi aderării la Uniunea Europeană.

Ungheraşul Pauza de râs inaugurat de scriitorul Efim Tarlapan la 1 iunie, 2012 la Filiala O. Ghibu

Tarlapan, Efim. Cantina săracilor cu duhul / Efim Tarlapan. – S.l. : Ed. StadiForm, 2008. – 159p.

***

Chiar şi păduchele, oricât e de păduche, nu trăieşte pe spatele propriului său popor.

***

Cunosc un hoţ de icoane, care, noaptea le fură, iar ziua se roagă la ele să nu fie prins.

***

S-a căsătorit peste hotare. Avea patrie-mamă. Acum are patrie-soacră.

***

Amir ramul, dar mai mult rădăcina: ea nu devine niciodată…coadă de topor.

***

Şi românul numără bobocii toamna. De obicei, când aceştia îşi iau zborul spre alte ţări.

Tarlapan, Efim. Pauza de râs…ghicitori, poezii, ironii / Efim Tarlapan. – S.l. : Ed. Labirint, 2011. – 32p.

Născut în anul 1944, în satul Măgurele, judeţul Bălţi (azi raionul Ungheni, Republica Moldova). Scriitor satiric şi de literatură pentru copii. Deţinător a peste 50 de menţiuni şi premii literare, al titlului „Maestru al literaturii” şi al Ordinului de Onoare.

Sus televizorul!

Sus calculatorul!

Dar nu mai sus decât Măria Sa CARTEA!

                                                                                                         E. Tarlapan

Tarlapan, Efim. Ghici unde era dus tatăl iezilor din povestea „Capra cu trei iezi”? / Efim Tarlapan. – S.l. : Ed. StadiForm, 2005. – 32p.

PROVERBE

A învăţa înseamnă a munci.

Ai carte, ai parte; n-ai carte, n-ai parte.

Cine ştie carte, are patru ochi.

Cine învaţă la tinereţe, se odihneşte la bătrâneţe.

Degeaba ai trăit, dacă nimic n-ai citit.

Învaţă de mititel, că ţi-a fi mai uşurel.

Nu e învăţat cel ce citeşte, ci cel ce ştie ce citeşte.

Banii nu aduc învăţătură, ci învăţătura aduce banii.

Tarlapan, Efim. Cu muza altora în braţe…(o antologie a parodiei româneşti de pretutindeni) / Efim Tarlapan. – S.l. : Ed. StadiForm, 2008. – 157p.

Ignorată total de presa literară „centrală”, uitată de critică (sora ei geamănă!), practicată, îndeosebi, de veleitari şi nechemaţi, PARODIA ROMÂNEASCĂ dăinuie în timp prin excelentele realizări ale unui trecut îndepărtat sau mai puţin îndepărtat…

Antologia de faţă (premieră în domeniu!) are menirea nu doar să „depoziteze” între două coperte aceste strălucite realizări, ci şi să pună la îndemâna consumatorului de literatură satirico-umoristică mostre parodice, generatoare de savuroasa lectură, iar pentru creatori, pilde vrednice de urmat.

Tarlapan, Efim. Cu mâţa-n carte….  / Efim Tarlapan. – S.l. : Ed. StadiForm, 2009. – 175p.

Parodia este un alt fel de critică literară. Ea operează cu râsul, cu de râderea…. Ţinta ei este, modul de a gândi al creatorului, maniera, stilul lui. Iar stilul este omul, zice francezul. Critica literară e sortită să nu aibă cerc larg de cititori. Parodia, mască râzândă pe feţe literare serioase, poate să adune mii de admiratori pe stadioane, milioane de spectatori în faţa micilor ecrane şi tirajări de sute de mii de exemplare. Au demostrat-o şi o demonstrează cu prisosinţă parodiştii ruşi. Antologia de faţă constituie o tentativă de a transforma conul de umbră în con de lumină….

Tarlapan, Efim. A doua pauză de râs…: (ghicitori, poezioare vesele, fabule) / Efim Tarlapan. – Ch. : Ed. Labirint-Cutasevici, 2011. – 32p.

Ghicitoare

Poate fi o constatare                                                   De departe – artă rară,          

Cu un gând isteţ ascuns,                                             De aproape – apă chioară.

Poate fi şi-o întrebare,                                                                       (curcubeul)

Care-aşteaptă un răspuns.

                          (definiţie)

       

Tarlapan, Efim. Câte-o poantă de căciulă… / Efim Tarlapan. – S.l. : Ed. StadiForm, 2007. – 160p.

„Fără satirele, parodiile, epigramele şi aforismele lui Efim Tarlapan şi fără antologiile în domeniu publicate de domnia sa pe parcursul anilor, literatura satirico-umoristică română de azi nu poate fi imaginată în totalitatea reprezentanţilor ei valoroşi.”

Ion Ciocanu

Poeme purtate în suflet

Pe data de 31 mai, în incinta bibliotecii Onisifor Ghibu, a avut loc lansarea volumului de poezii „Mi-s” (editura Gunivas, Chişinău 2012) de Radmila Popovici-Paraschiv, deosebită poetă ce s-a manifestat din copilărie printr-o voce frumoasă, şi bineînţeles cu un simţ artistic-literar. Astfel,în această seară, publicul a fost cuprins de flacăra  arzătoare a figurilor de stil, a expresiilor artistice, ce au susţinut starea emotivă a  poetei. Invitaţii din  această seară au fost:  Mircea V. Cicobanu(critic literar); Nina Corcinschi(cercetător literar),Aliona Grati(cercetător literar), Dumitru Crudu (poet şi dramaturg), poetul Grigore Chiperi(poet, publicist).Fiecare au apreciat volumul de poezii, dar şi vocaţia poetei care şi-a găsit celulele aparte, analizând şi construind propriul univers poetic.

Cuvinte de laudă pentru poetă a adresat Aliona Grati: „Mi-s este un titlu ambiguu, poate fi şi o afirmaţie sunt, şi o serie de poeme care se produce o poetică eminesciană, corpolizarea poeziei Mi-s este o uimire, o puternică notă expresionistă, o căutare de singurătate şi un filon de discuţie a conceptului liric – femenin prin care autoarea îşi exprimă feminitatea”.

În acest volum de poezii, inima se priveşte în oglindă cu acele dureri şi suferinţe, însă orice conştient poate da o viaţă nouă.

Însă, cu părere de rău nu toţi pot aprecia sau înţelege profund o creaţie femenină, fiindcă un bărbat nu poate privi şi simţi sentimentele feerice ale unei femei ca Radmila, astfel Mircea Ciobanu, prezent şi invitatul din această seară, a încercat să laude autoarea cu note mai puţin sonore: „Radmila este un om serios, are o meserie extraordinară, de a face text pentru muzică. Este o poetă prin insistenţă,chiar dacă nu am fost de acord cu lansarea acestui volum, oricum felicitări. ”

Însă atmosfera din acestă seară s-a mai încins şi datorită  moderatorului manifestării Vitalie Răileanu,critic literar, care a susţinut starea emotivă a autoarei şi care a apreciat acest volum cu cele mai înalte calificative, iar publicul, prin radierea de zîmbete şi aplauze a trăit aceleaşi emoţii ca şi autoarea.

Volumul Mi-s, un debut cu un număr impunător de poeme, te încadrează imediat pe traseul simbolic al iniţierii personale, cât şi pe cel al muzicii. Florea Andrei student la Academia de Muzică, a cântat versurile poeziei “Numărătoarea” pe note muzicale, însoţit de o domnişoară frumoasă Ana Maria Lupu ce a acompaniat la pian, au înfierbântat seara şi au adeverit măiestria creaţiei artistice a poetei.

Astfel, Radmila Popovici, nu a lansat acest volum din interese, ci pentru a etala importanţa unei femei poete, de a spune tuturor bărbaţilor cât suntem noi de fragile şi câte găuri negre sunt în sufletele  noastre, ce  aşteaptă cea mai fină şi gingaşă mîngâiere.

                                                

Sărbătoarea copilărie la Biblioteca Publică ,,Onisifor Ghibu’’

Copilărie, copilărie – dulce melodie... Copilăria este un tărâm magic, o lume fermecată, dulce, lină şi duioasă.

Cu zâmbete, poezii, cântece, lecturi incitante, glume şi, desigur, cireşe! a fost întâmpinată Ziua Interanţională a Copilului la Biblioteca Publică Onisifor Ghibu, vineri 1 iunie 2012. În această atmosferă caldă şi primitoare au fost prezenţi elevii Gimnaziului din satul Şerpeni (r-nul Anenii-Noi), elevii liceului I.L.Caragiale din Chişinău, învăţăceii Centrului Educaţiei Estetice Lăstărel, precum şi bravele învăţătoare ale acestor minunaţi elevi. Personalităţi marcante din lumea literară au venit cu oferte incitante de carte pentru aceşti copii receptivi, dintre care: Haralambie Moraru – prozator, publicist; Gheorghe Cutasevici – poet şi editor; Efim Tarlapan – poet satiric, memorialist, traducător; Boris Schiţco – poet, textier.

Cuvântul de salut a fost rostit de către directorul Bibliotecii Publice Onisifor Ghibu Vitalie Răileanu, care a fost în acelaşi timp şi moderatorul manifestării. Sărbătoarea Copilăriei a fost deschisă de un mic concert muzical prezentat de elevii Centrului Educaţiei Estetice ,,Lăstărel’’. Au evoluat Gherus Alexei (conducător Tatiana Şeremet), Golubenco Cristina (conducător Tatiana Savosina), Curaşova Cristina (consucător Tatiana Savosina), Covtiuh Ana (conducător Larisa Caraman) – soliştii cercului ,,pian’’, de asemenea Strelnicov Egor (conducător Lidia Usaciova) –  solistul ansamblului de acordeonişti ,,Împreună’’.

Strelnicov Egor - solistul ansamblului de acordeonişti ,,Împreună''

Iar micuţii Chiriac Corina, Mastac Maria, Vescu Maxim, Porcaru Inga şi conducătorul lor – Mariana Grati de la liceul I.L.Caragiale au venit cu un mic recital de poezie. Copii au luat anterior locul 1 şi 2 la concursul-recital Valeriu Cupcea.

În cadrul sărbătorii a fost inaugurat Ungheraşul ,,Pauza de râs’’ al Bibliotecii Publice Onisifor Ghibu de către poetul satiric Efim Tarlapan, care a venit cu o porţie de zâmbete. Volumele care au făcut cinste acestui Ungheraş au fost: Pauza de râs (Ch.: Labirint, 2011),  A doua pauză de râs… (Ch.: Labirint, 2011), Cu muza altora în braţe… (S.l.: StafiForm, 2008), Unde era dus tatăl iezilor din povestea ,,Capra şi 3 iezi?’’ (S.l.: StadiForm, 2008), Cantina săracilor cu duhul (S.l.: StadiForm, 2008), Câte-o poantă de căciulă … (S.l.: StadiForm, 2007), Cu mâţa-n carte… (S.l.: StadiForm, 2009) semnate de scriitorul Efim Tarlapan.

Poetul satiric, memorialistul şi traducătorul Efim Tarlapan

Din partea Bibliotecii Publice Onisifor Ghibu copiilor li s-au oferit cărţi şi reviste. De asemenea, o donaţie de carte incluzând 108 volume a fost oferită bibliotecii gimnaziale din satul Şerpeni (Anenii Noi).

La finalul serbării copii s-au pozat cu scriitorii îndrăgiţi şi, desigur, s-au făcut fotografii de grup în amintirea acestei zi luminoase care va ramâne în inima fiecăruia.

Închei acest articol cu un îndemn din partea scriitorului Efim Tarlapan: ,,Sus televizorul! Sus calculatorul! Dar mai presus de toate – cartea!’’. Şi nu uitaţi: o carte bună se  citeşte oriunde.

Poză de grup