Lecturile verii

Vineri, 29 iunie 2012, în cadrul Programului "Lecturile verii" am organizat un flash-mob în grădina Publică Ştefan cel Mare, prin care noi bibliotecarii, am încercat să îndemnăm toţi copii în "Vacanţa cunoştinţelor" pentru a se împrieteni cu suratele noastre-Cărţile.Toţi au primit cite un steguleţ, un fluturaş şi o invitaţie-program la lecturile verii. După care am mers în parcul cu jucarii şi am prins o mulţime de copilaşi jucăuşi care i-am sustras de la joacă puţin şi am încercat să-i intrigăm cu programul nostru.

Lecturile Verii la foişor

 

Pe data de 28 mai, biblioteca Onisifor Ghibu a organizat un flashmob în parcul Ştefan Cel Mare, îndemnînd pe toţi trecătorii de toate vîrstele să participe la programul Lecturile Verii. Mămici şi tătici cu copiii lor, bunicuţe cu nepoţei au primit cîte un steguleţe, semn de carte etc.Astfel, copii s-au arătat dornici de a cunoaşte cît mai mult despre acest program.
A avut loc şi o prezentare de carte pentru copii Enciclopedia P. Guitz, care au răsfoit-o cu mare interes şi entuziasm, desigur fiind o carte cu ilustraţii şi desene, aceasta este mierea dulce pentru copii. La foişor s-au apropiat şi maturii care se arătau interesaţi de expoziţie, cît şi să găsească o carte bună pentru odraslele lor. A fost o zi destul de interesantă şi însorită, însoţită de un aer fresh de vară, care a adunat în parc un pumn de copii şi de oameni dornici de natură.

Inaugurarea clubului "Micul meşter" la lecturile verii

Pe data de 21 iunie, Biblioteca Onisifor Ghibu în pateneriat cu Biblioteca Alba Iulia, în parcul Grădina publică Ştefan Cel Mare, a avut  loc inaugurarea clubului Micul meşter la  lecturile verii, ghidat de  către Filipescu Olga (specialist în origami), Leşan Ana (bibliotecar) şi Stavciuc Lilia(bibliotecar).

Astfel foişorul a fost decorat cu baloane, expoziţie de carte pentru copii:enciclopedii, poveşti, dicţionare ce a încîntat inima micului cititor. Iar, surpriza pentru copii a fost o activitate artistică, de a realiza flori  de lotuşi, astfel copii s-au adunat la masă şi cu mare atenţie ascultau Povestea Florii de lotus, micuţii erau cuprinşi în cele trei principii universale Adevăr-Compasiune –Toleranţă, fiindcă floarea de lotus  simbolizează puritatea şi liniştea sufletească, aşa precum un copil inocent şi pur. În această zi, foişorul nu a fost vizitat doar de către micuţi, cît şi de maturi ce erau foarte curioşi, îndeosebi atenţia lor s-a focalizat la expoziţia de carte şi la mîinile unor copii adunaţi, care lucrau artistic, realizînd origami.

Acest club care a avut loc  în parcul Ştefan Cel Mare, pentru mulţi trecători  era ceva neobişnuit, dar original, îndeosebi în promovarea unei biblioteci  cît şi chemarea tinerilor să răsfoiască o carte, nu un calculator. De asemenea, în timp ce copii realizau opera lor artistică, s-a realizat şi un flashmob în grădina publică, s-a împărţit semn de carte, programul lecturile verii,  fluturaşi, ce majoritatea trecătorilor au şi vizitat biblioteca Onisifor Ghibu. La sfîrşit copii au rămas foarte entuziasmaţi şi mîndri de lucrarea lor, astfel floarea de lotus pentru ei este ca un talisman ce îi va şopti mereu cele trei comori Adevăr-Compasiune –Toleranţă, desigur copii nu au  plecat doar cu floarea, dar şi cu un semn de carte, flăguleţ, fluturaşi, evident cu poze unde suntem toată echipa. A fost o zi minunată printre micii cititori!

Lansare de carte ,,Брилиантовые сияния Израиля’’ de Doru Ciucescu

Miercuri, 20 iunie 2012, la Filiala Onisifor Ghibu a avut loc lansarea de carte ,,Брилиантовые сияния Израиля’’ semnată de Doru Ciucescu. La eveniment a fost prezentă lumea literară bună, inteligentă, printre care:  Mihai Cimpoi – critic, istoric literar, eminescolog, filozof al culturii; Vlad Pohilă – publicist, traducător, redactor de carte; Andrei Burac – prozator, poet, dramaturg, publicist; Gheorghe Cutasevici – scriitor, poet; Pavel Balmuş – critic şi istoric literar; Raisa Gane – doctor în filologie ; Vasile Bahnaru – lingvist, publicist, editor ; Ana Rapcea – poetă; Dumitru Crudu – poet, eseist, dramaturg şi prozator ; Sandu-Aristin Cupcea – ,,omul-spectacol’’, actor ; jurnalistul Roibu Nicolae ; Andrei Viziru – redacto-şef al emisiunii Convorbiri literare ; Maria Pilchin (Rotaru) critic literar ş.a.

Volumul ,,Брилиантовые сияния Израиля’’ reprezintă traducerea în limba rusă a cărţii ,,Străluciri diamantine în Israel’’. Astfel, a avut loc un dublu debut, cea a scriitorului Doru Ciucescu, fiind prima carte tradusă în limba rusă, şi a traducătorului-debutant Ivan Pilchin, de aici pornind cariera sa de traducător, susţinut de Institutul Cultural Român, unde a câştigat o bursă în anul 2011.

Scriitorul  Doru Ciucescu s-a născut la 30 aprilie 1964 în Bacău. Dumnealui este profesor la Universitatea ,,Vasile Alecsandri’’ din Bacău şi membru al Uniunii Scriitorilor din România. În calitate de pedagog a lucrat în Alger şi Maroc şi a susţinut cursuri în Germania, Italia şi Franţa.  Doru Ciucescu a scris 19 cărţi cu caracter pedagogic. De asemenea, a mai scris un roman: “Gulagul din umbra palmierilor”.

Ivan Pilchin s-a născut în anul 1983 şi este magistru în filologia germană, lector la Catedra de Literatură Universală de la Universitatea de Stat din Republica Moldova. Ivan Pilchin este autorul a peste 20 de articole privitoare la istoria şi teoria literaturii universale, coordonatorul manualului de Literatură universală pentru clasa a 10 (Chişinău, Lumina, 2011), laureatul Festivalului european de limbă rusă (locul II), Sankt Petersburg (Rusia) 2009.

În ceea ce priveşte preistoria cărţii, volumul reprezintă o culegere de notiţe făcute în urma unei călătorii în anul 2007, în Israel, de Sărbătoarea Paştelui. La început, însemnările au fost publicate în ziarul de Bacău, după care au fost unite în culegerea dată. Conţinutul cărţii cuprinde nu doar observaţii, dar şi date din diferite domenii (religie, istorie, geografie). De asemena, cartea nu propune probleme în limbaj, fiind unul accesibil.

Academicianul Mihai Cimpoi a văzut mai multe semnificaţii ale evenimentului. În primul rând, că se consolidează relaţiile noastre culturale cu Bacăul, iar în al doilea rând, promovarea  cărţii româneşti în spaţiul rusesc. ,,Noi am neglijat de la 1989 spaţiul cultural rusesc şi am uitat că trebuie să promovăm valorile noastre şi în acest spaţiu’’, a subliniat Mihai Cimpoi. Astfel că este îmbucurător faptul că se afirmă şi un traducător

De asemenea, a apreciat darul de povestitor al autorului specific moldovenilor, care se întâlneşte din vechime.

Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM, doctor habilitat în filologie, a vorbit despre literatura română în spaţiul rusesc, susţinând că ,,s-a creat o gaşcă în sensul peiorativ care promovează lucrurile cele mai proaste din literatura română în cercurile ruseşti, prezentându-le ca ultimul răcnet al Carpaţilor’’. Astfel că ,,e îmbucurător că Ivan Pilchin nu se înscrie în lista denigratorilor şi merge pe traducerea a valorilor adevărate, într-o limbă de care ne leagă istoria’’, a concluzionat Vasile Bahnaru.

Vlad Pohilă, de asemenea, a salutat traducere cărţii, accentuând că ,,ruşii nu au nici o impresie despre literatura basarabeană actuală, astfel că apariţia editorială este foarte plăcută’’.

Spre final, a luat cuvântul şi autorul volumului, care a spus că ,,la Chişinău se simte ,,foarte’’ acasă’’, ajungând, astfel, să fie mai cunoscut la Chişinău decât în România. Scriitorul, speră că această întâlnire să fie generatoare pe viitor şi de alte proiecte, întâlniri.

Lansarea albumului “Omagiu Eroilor Războiului de pe Nistru 1992-2012″ de George Afroni (FOTO, VIDEO)

“De eu vă întreb, fraţilor care sunteţi moldoveni,

 cum ne lăsaţi pe noi, moldovenii, cei ce suntem rupţi

din această Basarabie, să trăim pe celălalt mal al Nistrului?

Noi rămânem ca şoarecele în gura motanului?

Dar să ştiţi că, de ne veţi uita, noi vom săpa malul Nistrului

şi vom îndrepta apa dincolo de pămîntul nostrum, căci mai

 bine să-şi schimbe râul malul, decât să ramânem noi

despărţiţi unii de alţii!”                                                                                                                        (Toma Jalbă)

Ieri, 19 iunie, ora 18.00, în incinta Bibliotecii Publice "Onisifor Ghibu" a avut loc o acţiune de rememorare a eroilor Războiului de pe Nistru. Manifestarea s-a petrecut cu suportul Partidului Acţiunea Democratică. Preşedintele PAD Mihai Godea în discursul său a ţinut să revină asupra datelor memorabile dar şi cu referinţă la eroii conflictului de pe Nistru. În acest context interpretul şi compozitorul George Afroni a lansat CD-ul "Omagiu eroilor Războiului de pe Nistru". La eveniment au participat personalităţi marcante, precum şi veterani ai Războiului de pe Nistru. Sala mare a Bibliotecii Publice "Onisifor Ghibu", ca şi de altă dată a fost şi rămâne cu uşile larg deschise spre toţi cititorii.
Pentru mai multe informaţii accesaţi:

http://www.padm.md/lansarea-albumului-omagiu-eroilor-razboiului-de-pe-nistru-1992-2012-de-george-afroni-foto-video/

Lansarea cărţii Facultatea de fluturi de Ion STOICA

Joi, 21 iunie, 2012, ora 15.00 la Filiala Onisifor Ghibu va avea loc Lansarea de carte Facultatea de fluturi de Ion STOICA (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011).

Ion Stoica (14 ianuarie 1936, Amărăştii de Sus, judeţul Dolj) este un poet şi bibliolog. Este fiul Elisabetei (născută Pârjolescu) şi al lui Mihail Stoica, preot. Face şcoala primară în comuna natală, apoi Liceul „Carol I" din Craiova (1946-1949) şi liceul din Caracal, încheiat în 1953. Urmează cursurile Facultăţii de Filologie la Universitatea din Bucureşti, secţia biblioteconomie, absolvită în 1957.

Lucrează la Biblioteca Regională Bucureşti (1957-1960), apoi ca profesor în judeţul Teleorman (1960-1964), şef de serviciu la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, unde va deveni director adjunct (1969), director (1983) şi director general. În 1977 îşi susţine doctoratul în filologie, iar din 1990 este cadru didactic la Departamentul de bibliologie şi ştiinţa informării la Facultatea de Litere din Bucureşti, unde în 1998 e numit profesor.

Debutează în 1971, cu un articol la „Revista de istorie şi teorie literară" şi cu versuri la „România literară", iar în volum în 1967 cu o biobibliografie a lui Tudor Vianu (redactată în colaborare cu H. Zalis) şi în 1981 cu plachetaCasa de vânt. Mai colaborează la „Contemporanul", „Luceafărul", „Tomis", „Steaua", „Astra", „Vatra", „Revue roumaine" etc., precum şi la „Le Journal des poetes", „Poetry Canada Review" etc. I s-au acordat Les Palmes Academiques din partea Republicii Franceze (1988) şi Ordinul Serviciul Credincios în rang de Cavaler (2001).

Cititorul din acest spaţiu cultural românesc este surprins nu numai de policromia apariţiilor editoriale, dar şi de debitul cărţilor care vin, ca o avalanşă (tot spre cititorul fidel!), adesea noi fiind prinşi şi de fluxul volumelor, de ceea ce autorii deveniţi deja cunoscuţi (sic!) sau consacraţi adaugă creaţiei lor şi cuprinsul volumelor care îşi fac intrarea în literatură şi oferindu-le posibilitatea, frumoasa posibilitate, de a privi fenomenele de interferenţă ale unei aceleiaşi culturi.

Scriitorul bucureştian Ion Stoica este omul de studiu, de erudiţie chiar, care oferă lectorului ahtiat de novizitate prozoică un nou roman întitulat enigmatic – Facultatea de fluturi (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011). De menţionat că autorul stăruie să impresioneze printr-o vie sensibilitate şi forţă de a epata cuvintele, expresiile, sintagmele în tonalitatea lor vitală. Surprinzător, însă scriitorul depăşeşte problema unică a confesării care impusese generaţiei sale o modalitate aparte. Faptul că scrie bine, trimite febril, cititorul nostru, la tipar, iar tot ce le poate spune (cititorilor!) sunt adunate în astfel de volume dintre care totdeauna ultimul depăşeşte în dimensiuni pe cel dinainte, iar esenţa actului scriitoricesc nu poate fi despărţită, psihologic vorbind, de chiar resorturile declanşatoare ale acestui act. Fiindcă romanul Ion Stoica tocmai de aici izbucneşte, din propensiunea întregii lui fiinţe sufleteşti către confesiune…