joi, 27 iunie 2013

In memoriam - Dumitru Matcovschi (1939 - 2013)

Eu am crezut şi cred, mai cred,
ca-ntâia oară,
că nu-i poetul, nu-i poet
fără de ţară.
                  Dumitru Matcovschi


Dumitru MATCOVSCHI s-a născut la 20 octombrie 1939, satul Vadul-Raşcovjudeţul Soroca, în prezent raionul Şoldăneşti. Poet, prozator, academician, publicist şi dramaturg, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei este recunoscut în critica literară pe plan internaţional şi reprezintă un simbol al mişcării de renaştere naţională din Basarabia.

Fiu al plugarilor Leonte şi Eudochia. După studiile primare şi secundare, în anul 1956 devine student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, facultatea „Istorie şi Filologie”.

Ultimul an de studiu (1960-1961) îl face la Universitatea de Stat din Chişinău. În anii 1966-1970 a fost redactor-şef adjunct la săptămânalul „Cultura”. În anul 1988, în calitatea sa de redactor-şef al revistei Nistru, devenită ulterior Basarabia, are curajul să publice istoricul articol Veşmântul fiinţei noastre, de Valentin Mândâcanu, care a aprins flacăra conştiinţei naţionale în lupta pentru alfabetul latin. În revista Basarabia condusă de poetul Dumitru Matcovschi a văzut lumina tiparului şi Sfânta Scriptură în alfabet latin şi Doina lui Mihai Eminescu.  
Dumitru Matcovschi este autorul a peste 50 de volume de poezie, proză şi piese de teatru. Este decorat cu Ordinul „Meritul cultural” în grad de Mare Ofiţer, categoria A „Literatură”, cu care a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu în semn de înaltă apreciere pentru abnegaţia şi perseverenţa cu care a promovat valorile naţionale şi culturale ale României.
În mai 1989, poetul a fost implicat într-un grav accident rutier, în urma căreia a fost supus unei serii de operaţii la creier şi a rămas în comă o jumătate de an. Chirurgul care a condus operaţia declara atunci că supravieţuirea maestrului este o minune. În iunie 2013, poetul a fost supus unei intervenţii chirurgicale repetate, după ce a fost internat cu diagnosticul proces expansiv tumor cerebral de etiologie post-traumatică, ca urmare a acumulării de sânge. Se stinge din viaţă la 26 iunie 2013, în jurul orei 23. Regretatul poet va fi înmormântat sâmbătă, 29 iunie, în satul de baştină, Vadul Raşcov, la dorinţa sa.
Dumnezeu să-l odihnească!

Expoziţie  virtuală din colecţiile bibliotecii

Din moştenirea spirituală a marelui poet

Matcovschi, Dumitru. Amarele confesiuni : (versuri) / Dumitru Matcovschi. -Ch. : Magna-Princeps SRL, 2011. – 248 p.
Confesiune de D. Matcovschi: 
Nu este cea mai frumoasă carte a mea, am preferat etica esteticii. Vouă mă închin, celor care prea bine ştiţi că Mântuitorul cu Rugăciunea Universului pe buze din moarte a înviat. 
Matcovschi, Dumitru. Capul şi sabia / Dumitru Matcovschi. - Bucureşti : Editura Fundaţiei culturale române, 1993. – 105 p.
Poezia lui Dumitru Matcovschi, în mod pragmatic străină, se alimentează stăruitor din sevele bogate ale tradiţiei. Ea este o expresie a unui strigăt existenţial, a unei stări de nelinişte dramatică resimţită în faţa destinului şi, dacă e să vorbim filosofic, a abisului ontologic. 
M. Cimpoi
Matcovschi, Dumitru. Floare Basarabiei (poeme de după întâia moarte) / Dumitru Matcovschi. – Bucureşti : Casa editorială pentru turism şi cultură, 1992. – 109 p.
Dumitru Matcovschi este un scriitor complex şi tendinţa lui a fost să devină un creator total de literatură. Iată de ce, paralel cu versurile, s-a manifestat şi ca prozator, şi ca dramaturg, şi ca eseist, şi ca scriitor pentru copii.
V. Crăciun
Matcovschi, Dumitru. Morţilor, vă iubesc / Dumitru Matcovschi. - Ch. : Profesional Service, 2011. – 128 p.
Nu m-am săturat de viaţă toată viaţa.
Clopotele cele mari bat.
Pe târziu.
Voi, lume, nu le auziţi?
Basarabi, Muşatini, unde sunteţi?
De ce nu mai sunteţi?
Strâmbă-Lemne, Sfarmă-Piatră, unde sunteţi?
De ce nu mai sunteţi?
Râul cela sfânt
nu mai creşte din pământ....
Matcovschi, Dumitru. Neamul Cain / Dumitru Matcovschi. - Ch. : Ştiinţa, 2008. – 320 p.
Am conceput această carte ca un protest, ca o mărturisire, ca un memoriu. Cu mintea moldoveanului cea de pe urmă, dar şi cu bunăvoia nefăţărită a omului simplu. Am crezut şi cred, mai cred, că poezia a fost, este şi va fi întotdeauna ardere, zbatere, clipă unică, dor.
Autorul
Matcovschi, Dumitru. Pasărea nopţii pe casă / Dumitru Matcovschi. - Ch. : Editura Prometeu, 2003. – 303 p.
În limba noastră marea buciumă, talazul.
Pădurea freamătă, adâncă, tot pometul.
În limba noastră ne-a unit Mihai Viteazul
şi ne-a înveşnicit Mihai Poetul. 
                                                           D. Matcovschi
Matcovschi, Dumitru. Pomul materiei / Dumitru Matcovschi. - Ch. : Editura Uniunii Scriitorilor, 1996. – 40 p.
Devenind de la o carte la alta unul dintre cei mai populari scriitori ai Basarabiei postbelice, Dumitru Matcovschi rămâne în poezia sa fidel propriului stil, pe care şi l-a cultivat cu răbdare şi responsabilitate într-o vreme când a lucrat în interiorul limbii române, a potrivi cuvintele redându-le strălucirea originară, înseamnă să contribui la salvarea fiinţei naţionale.
N. Popa
Matcovschi, Dumitru. Să mă iubeşti / Dumitru Matcovschi. - Ch. : Prometeu, 2003. – 188 p.
Poezia lui Matcovschi, rămasă "strigăt existenţial" (Mihai Cimpoi), "imn şi blestem", se remarcă şi la acest capitol printr-o prezenţă demnă. Poetul continuă să strige cuvântul, să-l geamă, să-l tacă, continuă să-l cânte. Iar cântecele lui ajung la noi. 
E. Botezatu
Matcovschi, Dumitru. Teatrul / Dumitru Matcovschi. - Ch. : Prometeu, 2004. – 536 p.
A muri
...Cortina a căzut, noi am plecat.
Atât a fost, o clipă, un oftat.
Dar clipa ceea nu era de timp,
era de înălţare pe Olimp,
era de sens, era de legământ,
de dăruire şi de crezământ, 
era de rugăciune, nu de joc.
Foc duce oamenilor tot artistul, foc.

Matcovschi, Dumitru. Vremea pârgului…frântă, inima / Dumitru Matcovschi. - Ch. : Complexul editorial-poligrafic ULIM, 2004. – 120 p.
Dumitru Matcovschi este un poet impresiv şi deopotrivă reflexiv. El rămâne o prezenţă verticală, un arbore ale cărui frunze nu se îngălbenesc, nu cad niciodată. A vorbi despre Dumitru Matcovschi înseamnă a vorbi despre o etapă foarte importantă a poeziei basarabene... căreia Domnia sa i-a adăugat o năuă coardă...
C. Ciopraga

miercuri, 26 iunie 2013

Acuarelă din lacrimă şi în această zi de miercuri


Probabil că cititorii bibliotecii “Onisifor Ghibu” sunt foarte fericiţi, odată ce au prilejuit să admire cum pînzele unui pictor se îmbină armonios cu poezia din noi, fuzionînd şi cu Lecturile verii.
Cel care a oferit astfel de clipe memorabile a fost Victor Bradu, care de mai mulţi ani s-a retras într-un sat pitoresc — Vorniceni, de unde absoarbe frumoasele schiţe pentru grafică şi pictura sa.  Îndrumat de maestrul în arte Vasile Dohotaru, oaspetele Bibliotecii, a înnobitat Sala Nuciferă cu o galerie de pictură în acuarelă — Din palmaresul jocului culorilor.
“Vasile Bradu este un pictor care niciodată nu se grăbeşte. El le face pe toate cu mare dăruire de sine şi talent. Este genul de om sacrificat Artei, aflat mereu în căutare. A căutat şi a găsit subiecte şi în Spania, Italia, Portugalia, ca în cele din urmă, pînzele sale să fie contemplate astăzi în mari colecţii private din Marea Britanie, Italia, Ucraina, Portugalia, R. Moldova etc.
El este nespus de îndrăgostit de comuna Vorniceni, unde a crescut trei copii şi a construit o gospodărie cu atelier de creaţie de invidiat.
Activînd ca profesor de arte vizuale la Liceul Ion Inculeţ, şi-a creat o imagine poetică despre Vorniceni şi arhitectonica satului.
Pline de poezie sînt picturile din Vorniceni, lăsând o nostalgie dulce de toamnă.
Familia şi grijile agricole pe o perioadă i-au stopat activitatea de creaţie.
Acuma însă, autorul lucrează foarte pasionat cu pastelul — material ce i se potriveşte ca mijloc artistic.
Multe lăcaşuri sfinte şi obişnuite putem observa în această expoziţie. Autorul îşi dezvăluie sentimentele cu o expresivitate lirică, utilizînd coloritul, haina Vornicenilor şi a comunei Lozova, în deosebi.
Să-i urăm deci, forţă şi creativitate prolifică, a menţionat conferenţiarul universitar Vasile Dohotaru” .
Poeta Marcela Benea, prezentă şi ea la acest eveniment, a descoperit în acuarela expusă la acest vernisaj o îngemănare între gama culorilor şi poezie, care ... , se scrie / pictează cu majusculă. Această atmosferă oferită de pictorul Victor Bradu are totuşi meritul trăirii autentice, fapt care îl orientează spre clasicism.
Ion Ampava, inspector la Departamentul Educaţie şi Învăţămînt din raionul Străşeni, a insistat să accentuieze că, toate pînzele lui Victor Bradu, peisajele, descrierile  ce se pot afla la interior, izbutesc într-adevăr efecte caleidoscopice, dar imaginile implicate în acest dicteu automat (codrii, văile, cerul, florile, izvorul etc.) au şi un aer interior, particular, cunoscut doar de autor.
Actorul Vasile Rusu le-a vorbit cititorilor despre puterea de seducţie a acestei matrici ce nu survine din frumuseţile corporale, ci dintr-o atomsferă aparte. Acest mare puzzle, pe care Victor Bradu încearcă să-l construiască, se serveşte de anumite piese (citeşte peisaje) care au efectul bizar de a estompa imaginea, în locul calificării sale, şi de a o pigmenta, pînă la momentul confundării Văraticului cu povestea sa din pînze.
Autorul expoziţiei a ţinut să mulţumească din suflet celor prezenţi, găsind în atitudinea pe care au elogiat-o  vorbitorii un îndemn de a pune în practică noi realizări.
Modest şi harnic, în toate acţiunile sale, Victor Bradu rămâne mereu ataşat de locurile natale, de ţinuturile din jurul satului Vorniceni, unde se străduieşte să recenzeze şi să clasifice tot ce poate bucura Omul.
Imperativi că de obieci a fost şi tînăra poetă Sanda Bobu ce a surprins în această expoziţie "intensitatea şi perspectiva superioară de implicare a gamei culorilor cu poezia".
Astfel, această zi de miercuri a Lecturilor verii a glisat uşor în lecturi şi confesiuni care, în fond, tot o Literatură alcătuiesc.
Doar aversa de ploaie a reuşit să-i convingă pe cititorii Bibliotecii "Onisifor Ghibu" că este oră tîrzie, iar motivele de a mai veni la Terasa de vară sunt atît de convigătoare, încît miza Lecturilor de vară rezistă tentaţiilor centrate pe estetic, precum şi pe dimensiunea umană şi confesivă a celor care semnează textele.

joi, 20 iunie 2013

Încercarea de a spune adevărul prin poezie


Bucură, nespus de mult, că tineri poeţi se rânduiesc, nu unul peste altul, ci unul lângă altul, ca două litere puse să promită înţeles, venind la frumoasele Lecturi la Terasa de vară, organizat conform programului Lecturile verii - 2013. Am mai adăuga şi un alt deosebit amănunt – Biblioteca „Onisifor Ghibu ” manifestă un program aparte, invitaţii noştri sunt tineri creatori, care-şi lecturează poezia, proza, fragmente din dramaturgie etc., în faţa unui public destul de competent: scriitori, pictori, actori, critici şi istorici literari etc. Iată de ce sunt descoperite talente îngropate  acolo unde stă şi sensul, la îndemână, aproape, dedesubt, aici.

În această miercure îngemănată cu un frumos apus de soare, poetul – actor Ion Coşeru a venit cu un ciclu de poeme  gata să fie puse între coperţile unui volum de versuri. Menţionăm chiar din această clipă că Ion Coşeru vine dintr-o literă vie, neagră, geometrică, precum a găsit-o el, cu sângele prizonier, care singură umple pagina şi face gestul cuvântului, textul, totul. Poezia invitatului nostru, fiind citită cu mult talent actoricesc, devine suportul şi lasă cititorului loc pentru alte cuvinte, ale lui … Locul fiinţei – este sufletul poeziei, a remarcat cineva din cei prezenţi. Probabil, din aceste considerente o domnişoară cititoare, a cosemnat fondul Lumii pe care stăm, direct, netransfiguraţi, ecou regăsit în poezia lui Ion Coşeru.



Rostul poeţilor este să devină pagină albă, vie, orbitoare, în care stă adâncit sensul viitoarelor scrieri, a menţionat Margareta Cebotari, bibliotecar principal al Filialei „Onisifor Ghibu”.
Actorul Artiom Oleacu a ţinut să afirme: „Cel care a stat vreodată deasupra paginii albe (fiind şi singurul care stă deasupra a ceva – a uneltei şi produsului său –, iar nu lateral, de – o – partei n.n.) nu poate decât să treacă, într-o bună zi, dincolo de ea ”.
Întrebat, de ce scrie, Ion Coşeru a răspuns destul de franc : „Scriu … deoarece am de spus ceva. Când scriu : menţin un contact cu scena unde joc rolurile din spectacole, respir aerul care aderă la pietre. Literaturizez o tăcere. Literatura este o tăcere. Uneori începe să mi se pară ireal că mai scriu”.
În totalitatea sa poetul / actorul Ion Coşeru este, de fapt, un strigăt mut, înecat, dar suficient de puternic cât să golească dintr-un foc conţinutul plămânilor (formulă poetică abordată de autor).


Pe final menţionăm, fără putinţă tăgadă, că suntem în aşteptarea celorlalte şedinţe din cadrul proiectului Lecturile verii, desfăşurate aici, La Terasa de vară a bibliotecii „Onisifor Ghibu”.

vineri, 14 iunie 2013

Spiridon Vangheli - tatăl lui Guguţă la 81 de ani

„Naratorul şi poetul dispune de o imaginaţie prodigioasă, de o inventivitate epică extraordinară, de un simţ al compoziţiei, de un dar al istorisirii vrednice de povestitorii moldoveni de frunte care ştiu să nareze perfect vioiciunea şi gravitatea, umorul şi duioşia, descrierea încântătoare şi tensiunea dramatică, relatarea comică şi punctarea momentului tragic” 
(Dumitru Micu)

Revistă bibliografică

Vangheli Spiridon se naşte în s. Grinăuţi, jud. Bălţi la 14.6.1932. Prozator, poet, traducător şi editor. Absolveşte şcoala primară din comuna natală. Clasele următoare le face în oraşul Bălţi şi în comuna Pelinia. Absolveşte Institutul Pedagogic „Ion Creangă” (azi, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, 1955). Profesor, apoi redactor la editurile „Cartea Moldovenească” şi „Lumina”.
Spiridon Vangheli este autorul cărţilor copilăriei noastre, printre care „Băieţelul din coliba albastră”, „Isprăvile lui Guguţă”, „Ministrul bunelului”, „Guguţă - căpitan de corabie”, „Steaua lui Ciuboţel” sau „Guguţă şi prietenii săi”. 
Traduse în zeci de limbi şi publicate în milioane de exemplare, cărţile lui au ajuns pe toate continentele.
Spiridon Vangheli deţine Diploma Internaţională de Onoare Andersen, Premiul de Stat al Republicii  Moldova, Premiul Ion Creangă al Academiei Române, Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România, dar şi titlul de Maestru al artei şi cel de Scriitor al poporului.

Dragi copii! 

În colecţiile Bibliotecii "Onisifor Ghibu" vă aşteaptă Guguţă cu prietenii săi! 

Doar citind aceste cărţi puteţi deveni şi voi un bun prieten al lui Guguţă!


joi, 13 iunie 2013

Vasile Alecsandri - valorificator al frumuseţii pământului nostru natal

  (195 de ani de la naştere)

Expoziţie de carte
Opera poetică : [în 2 vol.] / Vasile Alecsandri ; ed. îngrijită de Pavel Balmuş. – Ch. : Cartier

Vol. 1. – 2000. – 216 p.


  •  Comedii / Vasile Alecsandri ; ed. îngrijită, prefaţă, indice bio-bibliografic şi note de Mircea Ghiţulescu. – Bucureşti : Minerva, 2003. – 288 p.


  • Istoria misiilor mele politice / Alecsandri Vasile ; ed. îngrijită, postfaţă, tabel cronologic şi referinţe critice de Teodor Vârgolici. – Bucreşti : Gramar, s.a. – 110 p.



  • Pagini alese / Vasile Alecsandri ; prezentare grafică de I. Oliinîc. – Ch. : Cartea Moldovei, 1997. – 464 p.  

  • Pasteluri şi alte poezii / Vasile Alecsandri ; pref. şi cronologie de Mircea Ghiţulescu. – Bucureşti : Minerva, 2007. – 232 p.


  • Pasteluri. Legende / Vasile Alecsandri. – Ch. : Cartea Moldovei, 2007. – 88 p.


  • Poezii / Vasile Alecsandri. – Iaşi : Ed. Noel, 1997. – 104 p.


  • Teatru / Vasile Alecsandri ; antologie alcătuită şi adnotată de Daniel Corbu ; pref. : Constantin Ciopraga. – Iaşi : Princeps Edit, 2006. – 694 p. 


  • Alecsandri Vasile (1818, Bacău - 1890, Mirceşti) // 100 cei mai mari scriitori români / coord. Mircea Ghiţulescu. –  Bucureşti : Lider, 2005. –  360 p.



"În Alecsandri vibrează toată inima, toată mişcarea compatrioţilor săi, câtă s-a putut întrupa într-o formă poetică în starea relativă a poporului nostru de astăzi. Farmecul limbii române în poezia populară el ni l-a deschis; iubirea omenească şi dorul de patrie în limitele celor mai mulţi dintre noi el le-a întrupat; frumuseţea proprie a pământului nostru natal şi aerului nostru el a descris-o".
Titu Maiorescu 

"Odată cu Alecsandri dramaturgia românească a căpătat conştiinţa existenţei sale ca gen cu trăsături specifie şi autonome. Odată cu Alecsandri teatrul românesc şi-a definit însăşi raţiunea existenţei sale: repertoriul naţional".
Valeriu Râpeanu 

Agora Lecturilor de vară sau în căutarea noilor cititori

Zilele acestea, care dau peste cap idilicele descrieri din pastelurile lui Vasile Alecsandri, dar şi temperaturile de vară coşbuciene sunt completate de ploile bacoviene şi... se fac deosebite lecturi. Biblioteca ,,Onisifor Ghibu” a iniţiat o modalitate aparte, ce diferă niţel de reperele oferite dar, probabil, îi reuşeşte!
Într-un intim semicerc, lângă havuzul din curtea Bibliotecii, s-au întrunit cei care mai sunt ahtiaţi de Poezie. Posibil invitatul evenimentului, scriitorul Emilian Galaicu-Păun, nici nu s-a aşteptat la o astfel de manifestare.


Telegrafic: poetul-actor, Denis Chirtoacă, a venit cu un ciclu de versuri preconizate pentru a fi incluse în volumul pregătit pentru editare. Lecturile model, a unor poeme, au catalizat discuţii argumentate.
Emilian Galaicu-Păun le-a spus celor prezenţi că, pentru a crea un contrast cu acest mileniu trei, poeţii trebuie să fie nişte intelectuali – literatura, lingvistica, semiotica, logica, istoria, psihologia, sociologia, filosofia şi utilizarea perspectivelor comparatiste definesc, prin crearea Poeziei, sensuri inedite pentru pulsiunile actuale de datare a imaginilor, de introducere subită a unui aer al discursului poetic, de gândire a unui creusement – formează piatra de temelie a adevăratelor creaţii.
În imediata apropiere a venit cu unele viziuni proprii asupra creaţiei poetice poetul şi actorul rebel Ronin Terente, care a reiterat despre starea de spleen pe care i-o provoacă literatura de azi.
Ambiţioasa promotoare a valenţelor culturale, Sanda Bobu, a încercat să-i provoace pe poeţii veniţi la aceste lecturi să vorbească despre o altă Poezie, care să nu pună cititorul pe fugă, datorită uneori titlului, conţinutului Kischos în simplitatea lui. Oricum, între coperţile volumelor de poezie este cazul să se ascundă doar versuri care s-ar putea numi – frumoase. Şi destul de bine scrisă.
Amurgul şi ploaia nu i-a speriat pe cititorii Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu” veniţi să savureze din poezia scrisă, citită, cântată, lăsând loc déjà-vuurilor, însă propunându-şi să păstreze intacte sinapsele dintre Poet şi cititorii săi.
Lecturile aflate în interiorul nostru, izbutesc într-adevăr efecte caleidoscopice, iar imaginile implicate în acest dicteu automat au un aer promiţător, motiv pentru care aşteptăm şi următoarele şedinţe în semicerc intim, lângă havuzul din curtea Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu”, la deosebite Lecturi de vară.

marți, 11 iunie 2013

PROGRAMUL ESTIVAL „LECTURILE VERII” la Filiala „Onisifor Ghibu”

SALONUL LITERAR „LECTURI LA TERASA DE VARĂ”
SCOP: Stabilirea unor punţi de legătură între diverse generaţii de scriitori şi publicişti, între diverse curente, genuri şi specii literare
OBIECTIVE:
-          promovarea tinerilor talentaţi
-          promovarea literaturii de calitate
-          valorificarea patrimoniului literar naţional şi universal
GRUP-ŢINTĂ: Tineri creativi, debutanţi în literatură
INVITAŢI SPECIALI: Cercetători şi istorici literari, profesori universitari şi şcolari
DURATA: Iunie-august
PERIODICITATEA: Săptămânal, în ziua de miercuri, ora 17.00
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Scuarul de lângă havuz, Palatul Republicii, în faţa sediului Bibliotecii „Onisifor Ghibu”
FORME DE ACTIVITATE:
-          prezentări de carte – editate şi  manuscrise
-          dialoguri literare – întâlniri cu scriitori consacraţi
-          polemici intelectuale – discuţii, dezbateri literare
-          lecturi literar-artistice  –  ore de lectură
-          expoziţii tematice de carte
-          reviste bibliografice
-      spectacole muzicale.

***

Programul zilei de 12 iunie include : Spectacolul literar-artistic « Poezia unui actor – Denis Chirtoacă»
Invitaţi speciali : Poetul-academician Nicolae Dabija, poeta Călina Trifan.

Vă aşteptăm cu drag!

luni, 10 iunie 2013

Clubul poeţilor desculţi sau poezia pânzelor albe

Nu cred că este cazul să ne uimim că tinerii de astăzi scriu o altă poezie, o poezie cu o audienţă mai mică, dar care umple un gol. Astfel, ce haşurează un spaţiu în Istoria literaturii noastre, dobândit în teritoriul atât de greu de delimitat al esteticului. Bucură, în mod deosebit, şi faptul că moderatoarea Sanda Bobu reuşeşte să-i întrunească pe aceşti tineri talentaţi în şedinţe calendarice aici, în Sala Nuciferă a Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu”.
Şi în acestă zi de vineri, publicul prezent a surprins plăcut pânzele tânărului şi talentatului pictor Victor Frimu, care i-a orientat prin deosebite lateriţe muzicale spre versurile lui Dumitru Galupa, care cultivă un gen de poezie ce te obligă să iei atitudine, să optezi. O asemenea poezie nu îl cheamă pe cititor, ci îl obligă să vie. El a reuşit să găsească o cheie: face şi desface, în văzul tuturor, pe o tribună imaginară mecanismele poeziei tinere.
Mihai Bargan a topit emoţiile sale în versurile cântate, invitând publicul la profunde meditaţii cu referinţă la Timpul imediat al unor refrene cantabile...
Acest început de mileniu nu are încredere în autorii care îşi neagă propriile creaţii. Evoluţia poeziei, la un poet, devenirea muzicii, la un compozitor-interpret sau transformarea gamei de culori în pânze ce ,,înghit” ochiul spectatorului – e meritul tinerilor ahtiaţi de frumosul estetic.



joi, 6 iunie 2013

Invitaţie


Vineri, 7 iunie 2013, la ora 16.00, în incinta Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu" se va desfăşura o nouă  şedinţă a Clubului poeţilor desculţi... cu genericul ,,până în pânzele albe". 
Vă aşteptăm cu drag!